De cand ma stiu am fost fascinata de crestele stancoase, care se inalta parca mai impunatoare ca oriunde, de-a lungul Busteniului.
Muntele pare asa de aproape, iar deschiderea pe care o ai asupra intregului lant creeaza o panorama deosebita. Tocmai de asta, ma bucur de fiecare ocazie avuta sa mai vizitez cate un colt din imprejurimi. Asa am hotarat, ca de data asta sa lasam strazile din Busteni in spate si sa ne indreptam prin padure spre Poiana Costilei.
Rezumatul traseului:
- Punct de pornire: Caminul Alpin, Busteni
- Durata: 2 ore urcare, 1 ora jumatate coborare
- Altitudine maxima: in jur de 1300 m
- Dificultate: usoara spre medie
- Marcaj: triunghi rosu (dus) si banda galbena (intors)
- Pareri: nu este un traseu care sa impresioneze, dar in niciun caz unul de evitat. Este o varianta numai buna pentru cei care vor sa faca o drumetie de cateva ore din Busteni, fara a merge spre Cascada Urlatoarea.
Stancile acoperite de muschi din padure si privelistea din Poiana Costilei, aflata fix la baza muntilor, cu siguranta vor fi apreciate. In plus, traseul poate continua catre Varful Omu sau Cabana Malaiesti (desi pentru cabana recomandam un traseu mult mai scurt, aici)
De unde pornim?
Am considerat ca punct de pornire Caminul Alpin, din Busteni. Pentru cei care vin cu trenul, sunt in jur de 15 minute de mers pe jos de la gara, pe strada Valea Alba. Iar cei care vin cu masina pot parca pe stradutele din apropiere.
In stanga se observa intrarea in padure, semnul perfect ca am ajuns unde trebuie.
Urcarea: Caminul Alpin – Poiana Costilei
De indata ce intram in padure vedem marcajul cu triunghi rosu si inaintam, lasand orasul in spatele nostru.
Poteca este destul de lata si usor de urmarit. Sunt putine portiuni de drum drept, dar si putine pante abrupte. In general, se urca constant.
In unele zone padurea este mai rara si razele soarelui pot patrunde mai usor printre copaci. Spre finalul traseului, mai multe stanci acoperite de muschi verzi parca te transpun intr-un taram al hobbitilor.
Dupa urcusuri si coborasuri, ajungem drept in Poiana Costilei. In prima faza nu este nimic spectaculos, nici macar nu ne dam seama daca am ajuns sau nu.
Insa, dupa ce urmarim poteca pana la intrarea in cealalta parte a padurii, dintr-o data vedem imaginea pe care o cautam.
Inconjurata de brazi si munti, poiana poate fi atat destinatia unei drumetii scurte, cat si un loc de popas pentru o drumetie mai lunga. Indiferent de situatie, ia-ti putin timp sa te bucuri de peisajul si de linistea pe care acest loc le ofera.
Coborarea: Poiana Costilei – Drumul Fanului – Caminul Alpin
Dupa ce am traversat poiana, la cateva minute de la intrarea in padure, am ajuns la o rascruce de drumuri.
Aici se intersecteaza principalele trasee montane din zona:
– inainte spre Prichetul Rosu pana la Cabana Malaiesti (inca 3 ore jumatate de mers)
– la stanga pe Valea Cerbului pana la Cabana Omu (inca 4 ore de mers)
Avand in vedere ca plecasem intr-o drumetie scurta, am hotarat sa ne intoarcem spre oras. Si cum ne place sa exploram drumuri noi, la intersectie am ales sa mergem in dreapta, pe Drumul Fanului, pana in strada Valea Cerbului (la jumatatea distantei dintre Gura Diham si Busteni).
De data asta am urmarit marcajul cu banda galbena si intr-o ora si jumatate am ajuns la Caminul Alpin, de unde plecasem.
Sunt multe locuri superbe si multe zone care te pot lasa fara cuvinte in Romania. Insa, nu mereu este despre a alege cel mai spectaculos drum, ci poate de a-l alege pe cel care iti este cel mai la indemana. Asa a fost si Poiana Costilei.
Un traseu nici prea greu, nici prea usor, nici prea lung, nici prea scurt, ci unul perfect pentru o dimineata in care vrei sa te deconectezi de la aglomeratie si zgomot.
